Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 11-Nov-2009

Palatul a fost construit de Adam Teleki II (1740-1792), fiul generalului conte Adam Teleki I (1703-1763), ce detinea trei case alaturate pe str. Kogalniceanu. In arhiva familiei se afla doua planuri cu reale deosebiri intre ele, semnate de arhitectul Joseph Leder, al doilea din anul 1790, cand incepe constructia, finalizata in 1795. Palatul este compus din subsol, parter si etaj, cu fatada principala lunga de 35 m, orientata spre sud, latura estica spre str. Tomis, iar latura vestica alaturata cladirii invecinate. Portalul median semicircular este flancat de doua intrari pentru pietoni, terminate in segment de arc si incadrate de pilastri. Ferestrele parterului se termina tot in segment de arc. Etajul are 14 ferestre dreptunghiulare cu margini superioare evazate, alternand cu pilastri cu capiteluri compozite, deasupra carora aflandu-se un antablament suplu, incununat cu o atica decorata cu panglici impletite formand elipse si cerculete. Pe aceasta atica se afla trei urne, dispuse simetric. Antablamente perpendiculare pe planul peretelui sustin un balcon cu grilaj de fier forjat, sprijinit pe un boltar median, decorat cu ghirlande. Fatada laterala are 17 ferestre la fiecare nivel, in segment de arc la parter si dreptunghiulare la etaj. Acoperisul dublu prezinta deasupra fatadei principale doua mici lucarne din tabla. Coridoarele intrarii, cu calote sprijinite pe pilastri si stalpi de forma prismatica, fac legatura in partea dreapta cu scara de onoare ce urca la foisorul de o adevarata valoare artistica al etajului. Pe balustrada cu panglici impletite, sunt dispuse cinci elegante coloane cu capiteluri ionice. De aici, prin doua incaperi intermediare, se ajunge la salonul de onoare ce comunica cu balconul. Intregul etaj este tavanit, in timp ce parterul poarta bolti cilindrice turtite, cu penetratii. Aripa vestica are un foisor cu arcade la ambele niveluri, iar foisorul din aripa estica a fost inlocuit cu incaperi inchise. 

(dupa Mircea Toca - "Clujul baroc", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983)